Intr-un emotionant articol, ,, Ne mor simbolurile nationale si odata cu ele… murim si noi ca neam”, publicat pe site-ul S.C.M.D. in prima decada a lunii iulie, domnul col.(r) Ioan Misu Naon isi exprima profunda dezamagire generata de lipsa cetatenilor de rand ai urbei de la festivitatea organizata de autoritatile locale in piata Teatrului National din Craiova cu prilejul Zilei Drapelului, simbol al existentei noastre ca stat national unitar, suveran, liber si independent.
Desi articolul m-a miscat si am vibrat la unison cu trairile autorului, sant gata sa pariez pensia mea pe luna viitoare, intreaga sau ciuntita in urma recalcularii, ca nici la festivitatile organizate pentru sarbatorirea Zilei Nationale in piata nu va fi nici pui de maica, cu exceptia oficialilor si a celor care spera sa fie invitati la asa-zisa tuica fiarta oferita in holul Primariei sau unde se va organiza protocolul de dupa parada garzii de onoare. Situatia se va schimba insa daca reprezentantii gastii portocalii aflata la butoane vor avea inspiratia sa anunte ca infometatilor Craiovei li se va arunca in scarba un ciolan cu fasole sparlit din ratia celor care au ajuns sa defileze, asa cum se arata intr-un articol din 27 octombrie (“Cei din primele randuri”, Marin Neacsu, Stiri.com.ro) in bocanci de modele diferite, pentru ca umila si umilita armata romana nu-si mai permite sa-si echipeze corespunzator angajatii. Atunci piata va fi plina si vom avea prilejul sa-i vedem la stiri pe mandrii nostri olteni cum se calca in picioare pentru o portie de mancare asa cum i-am vazut zilele trecute luptandu-se pentru o sticla de ulei si o punga de cartofi oferite la jumatate de pret de un supermarket de pe Calea Bucuresti intr-o batjocoritoare noapte a reducerilor.
Cu toata tristetetea ce ma incearca, trebuie sa recunosc ca in articolul susmentionat, domnul col.(r) Ioan Misu Naon are profunda dreptate. Da, ne mor simbolurile nationale. Ne mor, pentru ca cei mai uneste pe romanii de azi? Care este ideea, care este idealul, care sunt exemplele capabile sa coaguleze atat elitele cat si poporul de rand, de la vladica pana la opinca, cum se spunea candva, in urmarirea si realizarea unui scop comun?
Actul de la 1 Decembrie 1918 venea dupa ce, mai bine de o jumatate de secol, mari evenimente istorice ( revolutia de la 1848 cand s-a strigat “noi vrem sa ne unim cu tara”, formarea statului national roman la 1859, cucerirea deplina a independentei de stat la 1877 ca si marea conflagratie mondiala de la inceputul secolului trecut) adusesera pe val personalitati marcante, care au stiut sa convinga si sa inflacareze masele largi populare, care au stiut sa se orienteze prin culisele politicii internationale, sa faca jocuri diplomatice subtile, sa exploateze conjuncturile interne si externe favorabile. In mediul politic al vremii convietuiau personalitati de exceptie precum Ion I.C. Bratianu, Alexandru Vaida Voievod, Iuliu Maniu, Vasile Goldis, Stefan Cicio Pop, episcopul Iuliu Hossu, si altii, care nu au precupetit nici un efort si nu au pregetat sa-si puna la dispozitie chiar averile personale pentru realizarea statului national unitar roman.
In vreme ce azi, pe scena politica evolueaza, preponderent, tot felul de pigmei. Guvernul e condus de o tabachera, un maruntel, si la propriu si la figurat, ai carui oameni de incredere, cadorisiti cu functii importante, nu se dau jos din pat fara o spaga de minim 50000 de euro, diplomatia de un raspopit care s-a evidentiat doar prin jocuri erotice in jacuzzi, primarii marilor orase se remarca doar prin eficienta cu care colecteaza spaga, inclusiv de la amaratii care vand pepeni pe trotuare, cele mai costisitoare lucrari publice se dau unor firme de partid in care ai surpriza sa gasesti alaturi soti ai celor mai inalti demnitari ai statului asociati cu interlopi dovediti, cu ani grei de puscarie in spate.
In afara rolului jucat de marile personalitati ale timpului si de prezenta masiva a populatiei la marea adunare de la Alba Iulia, un rol important in realizarea actului de la 1 Decembrie 1918 si a statului national unitar roman la avut constituirea garzilor nationale in care, alaturi de soldati veniti de pe front, s-au inscris, “de bunavoie”, muncitori, tarani si intelectuali. Ele au fost mana inarmata a poporului impotriva unitatilor militare si de alta natura folosite de Ungaria pentru a impiedica unirea si apoi consolidarea unirii. Garzile au primit un sprijin masiv din partea populatiei, “muncitorii ziua lucrau iar noaptea indeplineau serviciul de patrulare”, noteaza un contemporan in amintirile sale.
Ori,credeti ca masele populare ar raspunde azi chemarilor unui Gelu Visan, Radu Berceanu, Wiliam Branza, Doru Popoviciu, Silviu Prigoana, Elenei Udrea sau chiar marelui Basescu insusi?
Intr-o tara in care s-au luat cele mai drastice masuri de austeritate din Europa cum pot sta cei carora li s-au taiat pensiile si salariile, cei carora li se reduc continuu subventiile si ajutoarele primite de la stat, inclusiv laptele praf pentru sugari, cei care sunt agresati periodic cu noi taxe si impozite precum recenta taxa de cogenerare ascunsa in factura de plata a energiei electrice, cei ale caror drepturi castigate in instanta nu le sunt acordate sub falsul pretext ca nu sant bani, in timp ce acolitii mafiei portocalii ii primesc cu ghiotura pentru constructia unor inutile sali de sport,de exemplu, in localitati in care nu mai gasesti decat pensionari amarati, pentru ca tinerii care ar putea sa le foloseasca s-au bejenit mai rau ca pe vremea hunilor, cum pot sta toti acestia alaturi de spoliatorii si asupritorii lor? Cum pot sta cei ce, in marea lor majoritate, se imbraca de la second-hand sau de pe tarabele din targuri pe care stau gramezi de haine urat mirositoare aruncate de occidentali, alaturi de cei din gratiile puterii si amantele sau amantii lor care-i sfideaza cu haine, pantofi si accesorii valorand zeci de mii de euro?
Cat despre statul national unitar, suveran si independent a carui nastere ne pregatim sa o sarbatorim la 1 Decembrie, ce sa mai spunem?
Cei care vor sa se eternizeze la putere se cramponeaza de butoane cu sprijinul unei formatiuni politice care cere, fatis si ritos, scoaterea din Constitutie a acestei sintagme. Solicita, de asemenea, o reorganizare administrativ-teritoriala care sa includa o regiune ale carei granite au fost trasate candva prin Dictatul de la Viena. Guvernul conduce tara nu dupa propriile idei ci dupa cum porunceste, fara sa se ascunda, reprezentantul F.M.I. Iar ieri, am citit in presa locala ca mai multi tineri din Craiova, care, e adevarat, au savarsit fraude pe internet, vor fi extradati pentru a fi judecati si condamnati in S.U.A., incalcandu-se un principiu de drept potrivit caruia nici un stat nu-si poate extrada proprii cetateni.
Si atunci, ce sa mai caute oamenii de rand la sarbatorirea unui stat al carui rol se limiteaza din ce in ce mai mult doar la strangerea de impozite si taxe; unui stat care nu le poate asigura un minim de conditii pentru un trai decent; unui stat care le desfiinteaza spitalele iar in cele ramase nu le asigura nici macar vata necesara dezinfectarii locului unde urmeaza sa fie injectati cu medicamentele aduse de acasa, daca isi pot permite; unui stat care ii lasa la bunul plac al raufacatorilor; unui stat care, prin glasul celui mai inalt reprezentant al sau, le spune: “Descurcati-va singuri, popor lenes si nerecunoscator; iar daca nu va convine, emigrati”!? Ce sa mai caute, domnule colonel? In afara de ciolan cu fasole, bineinteles!
Iancu BATA
