Penes Curcanul in varianta moderna

Va prezentam "Penes Curcanul" - in transcrierea d-ului col. (r.) Ilie Batca. 
Peneş cu arcanul 
Pe drumul de costişă ce duce către NATO,
În gândul lui, sergentul zicea c-a-mbulinat-o,
De-o fi să sune goarna, să plece la război,
Că-i sunt dotaţi colegii, cu puşti, din doi în doi,
Aceşti pifani destoinici, mărşăluind cuminţi,
Precum, odinioară, părinţii de părinţi.
În salopete rupte, de să le plângi de milă,
Tanchiştii, trei la număr, târăsc de o şenilă
Ce-o descălţase tancul departe de cazarmă,
La nici o oră după ieşirea la alarmă,
Artileriştii-înjură în timp ce, la fălcele,
Se-nhamă, să urnească un tun din alea grele,
Din urmă, două MIG-uri tractate-s la teren,
Că-n rezervor, se pare, n-au strop de kerosen,
Pe fluviu, în amonte de Giurgiu, abia trec
Trei torpiloare trase spre NATO, la edec,
De marinarii care n-au mai ieşit în larg
De când avea şi stemă drapelul, pe catarg,
Fanfara, încropită dintr-un tambur major
Şi-un toboşar, dă semnul s-o ia mai la picior,
Căci, într-un punct strategic (ce doar pe hărţi există!),
Vrea premierul Oastea s-o treacă în revistă.
Apare premierul, semeţ ca un pandur,
Privind spre militarii de foame rupţi în cur
Şi inima în pieptu-i bătea, mai să i-l spargă,
Văzând pe Gabi Oprea pe o mârţoagă şargă
Şi mult se minunează şi nici că-i vine-a crede
Când stele, cu toptanul, pe umerii lui vede,
Cascheta-i era spartă, tunica descusută
Şi-avea mai scurţi nădragii cu douăşcinci la sută,
Lăsând în văzul lumii o gheată scâlciată,
Dar fruntea lui teşită părea încoronată
Cu străluciri de stele primite de pomană,
În scurta-i carieră, de-acest distins Izmană,
Căci bietul om, slab, palid, abia mai poate duce
Opt stele ce, pe umeri, ca soarele străluce.
Se miră Cabinetul, iar premierul, bravul,
Se-nclină la ministru (precum îi e năravul)
Şi-i zice cu blândeţe: „De unde vii, Găbiţă?”
„Vin tocmai de la Şefu`.” „Şi cum e dânsul? „Criţă.”
„Dar aste stele multe, cum, cine ţi le-a dat?”
„Chiar şeful dumitale, doar nu le-oi fi furat.”
„Şi pentru care fapte?” „Ştiu eu… Cică drept plată
Că am trădat partidul, dar asta prima dată,
Şi am venit la dânsul, cu trădători, cu tot.”
„Dar ce rang ai, Găbiţă?” „Am rang de… mafiot!”
… Discursul de rigoare sfârşindu-l, premierul
Dă încă o dovadă că nu-i lipseşte flerul,
Făcând el spre miniştri un semn cât mai discret,
De-o parte-i şi de alta, întregul Cabinet
Zâmbeşte, la comandă, şi dau toţi cu piciorul
În Oastea umilită, precum întreg poporul… 

                          Discipolii  lui  Munchausen

                                                                               de   Iancu  Bata

                                                                                                                      

            Incepand cu 12 august curent, in presa centrala si locala au fost publicate o serie de articole referitoare la recenta descoperire a unui tezaur din monede de aur pe santierul arheologic de la Desa, din sudul judetului Dolj. Majoritatea autorilor acestora, citand declaratiile domnilor Florin Ridiche, arheolog,  coordonatorul santierului si Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei, califica descoperirea ca fiind ,,primul tezaur monetar din aur descoperit in Oltenia”.

             Nu stiu daca tezaurul a fost catalogat astfel de catre cei doi  specialisti nominalizati mai sus, desi in multe articole sintagma apare intre ghilimele, ca citat din declaratiile acestora, ori este vorba doar de o interpretare a celor prezenti la conferinta de presa. In orice caz, chiar daca reprezentantii presei au etichetat tezaurul ca fiind primul descoperit in Oltenia, nu am vazut nici o interventie ulterioara a domnilor Ridiche si Fifor care sa dezminta aceasta calificare, ceea ce inseamna  ca aura de gestionari ai primei descoperiri de acest gen  pe teritoriul Olteniei le convine de minune.

            Nu am nimic de impartit nici cu domnul Fifor, nici cu domnul Ridiche. Nefiind istoric, arheolog sau muzeograf nu aspir la o glorie stiintifica ce ar putea fi stirbita de cea a domniilor-lor, si nici nu am de gand sa candidez la vreo demnitate publica vizata de domnul ex-secretar de stat. Dar, de dragul adevarului, consider ca trebuiesc lamurite cateva lucruri.

             In fosta mea calitate de ofiter de interne, am participat in anul 1982,  alaturi de alti politisti doljeni, unii celebri in epoca ( Cherbel, Turturica), la recuperarea unui tezaur descoperit de un grup de sezonieri care efectuau lucrari agricole intr-o vie din Dudasul Schelei, judetul Mehedinti. Tezaurul a fost insusit si impartit intre muncitori, care, din ignoranta, au topit si transformat o parte din el, rezultand peste zece kilograme de metal pretios. Colectivul coordonat de colonelul Turturica a reusit, totusi, sa recupereze 63 monede si mai multe bijuterii din aur, printre care doua inele domnesti si doua bratari masive, precum si 53 monede din argint. Structurile politienesti din Gorj si Mehedinti au recuperat, de asemenea, un numar insemnat de monede din aur si argint.

                Marimea impresionanta a tezaurului si insemnele heraldice de pe unul dintre cele doua inele din aur(scutul, coiful si acvila) i-au determinat pe istorici sa emita ipoteza ca tezaurul a apartinut fiului lui Mircea cel Batran, Mihail I, de asemenea domn al Tarii Romanesti(1418-1420), disparut in conditii necunoscute in urma unor confruntari militare din zona Severinului. Inelul pomenit s-a dovedit, ulterior, a fi cel mai vechi inel de aur cu pecetea Tarii Romanesti. Alaturi de acesta, tezaurul cuprindea monede cu mare valoare numismatica, ducati venetieni din aur scosi intre 1339 si 1414, printre care unul rarisim, batut de dogele Michele Morosini in 1382 (o piesa extrem de rara in lume, o alta aparitie nemaifiind semnalata de peste un secol), florini din aur, pusi in circulatie de Ludovic de Anjou (1342-1382) si Sigismund de Luxemburg, regi ai Ungariei, precum si Ecus Couronne, emisi de Carol al VI-lea, rege al Frantei, denumire ce a traversat secolele, regasindu-se azi in cea a monedei europene, ecu.

             Datorita unor impedimente de ordin administrativ, tezaurul nu a putut fi reunit, parti din acesta aflandu-se astazi la Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul Portilor de Fier din Drobeta Turnu Severin si Sucursala Gorj a Bancii Nationale.

              In martie 2003, cu ocazia Zilei Politiei Romane, la Muzeul craiovean de Arta a fost organizata o expozitie unde, alaturi de alte obiecte din patrimoniul cultural-national recuperate de politistii doljeni de-a lungul vremii, a fost expus si acest tezaur. Totodata a fost editata si publicata si o brosura, RESTITUTIO, supliment al revistei MERIDIAN, unde, intr-un interesant articol, domnul doctor Toma Radulescu, seful sectiei de istorie a Muzeului Olteniei, elogia anchetele politistilor doljeni soldate cu recuperarea vestitului tezaur traco-getic din secolul al IV-lea i.Hr.,descoperit la Craiova si insusit de ocupantii germani in anii 1917-1918. Pe baza documentelor acestor anchete, conform normelor dreptului international, statul german a fost obligat sa restituie statului roman tezaurul craiovean insusit pe nedrept. Era amintita, de asemenea, fructuoasa colaborare din perioada interbelica, intre politie si jandarmerie, pe de o parte, si acad.dr. C.S.Nicolaescu-Plopsor pe de alta parte, soldata cu recuperarea celor doua tezaure gotice de la Cosoveni din secolele IV-V d.Hr., a splendidului tezaur de podoabe medievale de la Covei-Dolj, pastrat la Muzeul National de Istorie a Romaniei, a tezaurului de tetradrahme dacice descoperit la Pielesti si a multor altele.

           In aceasi brosura, la paginile 31-32, sub semnatura domnului dr. Toma Radulescu, si a domnului Mihai Dutescu, director al Muzeului Olteniei la acea data, era publicata o lista cuprinzand descrierea sumara a unui numar de 29 tezaure din monede diverse aflate in colectiile Muzeului Olteniei, descoperite in zona noastra pe parcursul ultimului secol, la a caror recuperare au contribuit politistii doljeni

         Lungului sir al celor care si-au adus contributia la redobandirea acestor valori istorice i se adauga acum domnul Gheoghe Balas Cristian, de la postul de politie Scaesti, cel care a descoperit de fapt tezaurul de la Desa si care, intr-un gest ce onoreaza atat persoana domniei-sale cat si profesia de politist, l-a predat celor in drept, comunicand descoperirea autoritatilor. Cinste lui.

            Numai ca, fara a-i desconsidera gestul, tezaurul de la Desa nu este primul tezaur din monede de aur descoperit in Oltenia, asa cum au afirmat, sau au lasat sa se creada, intr-o tacere ce-i discrediteaza ca specialisti, domnii Ridiche si Fifor. Imi cer scuze pentru acest termen dur, dar, spre deosebire de cei care au publicat sintagma in articolele lor, luand de bune afimatiile de la conferinta de presa, acesti domni, prin natura profesiilor si ocupatiilor lor, trebuiau sa stie ce se afla in patrimoniul Muzeului Olteniei si sa cunoasca lucrarile publicate in domeniu. Ori poate, in calitatea sa de politician, domnul Fifor s-a molipsit de la altii din aceeasi tagma, obisnuiti sa-si aroge merite ce nu le apartin si sa faca tot felul de promisiuni, uitate imediat ce si-au vazut sacii in caruta?

               Desi nu sant specialist in  istorie,  bazandu-ma doar pe cunostinte de cultura generala si pe bunul simt, indraznesc sa afirm, fara a minimaliza importanta reala a descoperirii, ca recentul tezaur de la Desa  nu are o valoare istorica si numismatica deosebita, monedele fiind de data relativ recenta, emise intre 1848 si 1868, napoleonii si ducatii austrieci aflandu-se si azi in circulatie, gasindu-se cu miile in posesia rromilor caldarari din Oltenia. In plus, este destul de evident, cred, ca tezaurul nu are nici o legatura cu castrul roman de la Desa, ci mai degraba cu perioada comunista in care detinarea aurului era interzisa persoanelor fizice, cei cel tezaurizau cautand pe orice cale sa-l puna la adapost de  frecventele descinderi ale militiei la cei susceptibili a detine astfel de valori.

             In ceea ce priveste tezaurele descoperite pe teritoriul Olteniei, anterior acestui asa-zis prim tezaur, recomand celor neincrezatori in cele relatate de mine, sa consulte brosura Restitutio, supliment al revistei Meridian, pe care o pot gasi la Biblioteca judetana Teodor si Aristia Aman, cotele P 62952 – 62954.  La pagina 3 si urmatoarele pot citi articolul domnului dr. Toma Radulescu despre contributia politiei la cresterea patrimoniului Muzeului Olteniei, inclusiv prin recuperarea unor tezaure,  in paginile 7-13 gasesc descrieri si fotografii color ale unor piese din cele de la Dudasul Schelei si Rast, iar la final, descrierea sumara a celor 29 de tezaure din colectiile acestei prestigioase institutii, pastorite astazi chiar de domnul Fifor. Recomand, de asemenea, articolul domnului dr.Silviu Purece (lector universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu) intitulat Structura pe emitenti a tezaurelor romane imperiale descoperite pe teritoriul Olteniei ( in Buridava, VI, 2008, Rm. Valcea, p.55-72) in care se refera inclusiv la un alt tezaur descoperit anterior la Desa, constituit din monede emise in perioada cuprinsa intre domniile imparatilor Nero si Commodus (web.ulbsibiu.ro/silviu.purece/). Sau pagina Dobridor de pe Wikipedia in care se aminteste de tezaurul descoperit in 1932 in aceasta localitate doljeana, studiat de acad. dr. C.S. Nicolaescu-Plopsor. Ale carui lucrari ar trebui sa fie cunoscute, cred eu, de coordonatorul santierului arheologic de la Desa. Altfel, numele domniei-sale se poate oricand transforma din Ridiche in Ridichol.

Si vicepresedintele Corpului National al Politistilor confirma concluziile din articolul " Politia lui Pristanda"

Intr-un interviu publicat in editia din 5.08.2010 a Jurnalului National, vicepresedintele Corpului National al Politistilor confirma  cele relatate de mine inca din luna iunie, in cele doua parti ale articolului Politia lui Pristanda, referitoare la procesul intentionat de slabire a capacitatii de actiune a Politiei Romane precum si concluzia ca in urma asa - zisei reforme realizata de guvernarea portocalie, din institutie vor pleca politistii capabili, fiind pastrati incompetentii angajati pe baza de pile si relatii, fara pregatire profesionala adecvata.http://www.jurnalul.ro/special/interviuri/reforma-lui-igas-face-din-politie-varza-de-bruxelles-586692.html

Ministrul de interne confirma semnalarile din "Politia lui Pristanda"

Ministrul de interne, Traian Igas, confirma cele relatate in partea a doua a articolului Politia lui Pristanda, aratand ca peste 60 000 de poltisti au fost incadrati fara a avea nici o pregatire in domeniu,multi pe baza de pile si relatii.http://www.realitatea.net/traian-igas-30-000-de-oameni-din-m-a-i-sunt-angajati-pe-pile_858446.html